Notice
  • Simple Image Gallery Pro Notice: Joomla's /cache folder is not writable. Please correct this folder's permissions, clear your site's cache and retry.


Proiect cultural (finanțat de AFCN):

Colecţiile muzeale rurale între realitate şi aspiraţii - II (2012)
Masa rotundă - 1 noiembrie 2012


Discuţiile au fost facilitate prin prezentarea mai multor experienţe. Opiniile exprimate s-au structurat în următoarele tematici:
A. analiza contextului în care se integrează colecţiile muzeale: probleme şi rezolvări identificate prin exemplele de bune practici prezentate:
1.Spaţiul de depozitare a obiectelor strânse
Soluţii:
Organizatorii propun formarea de parteneriate la nivel local, cu primăria sau parohia, deoarece acestea a. dispun de spaţii libere; b. au un buget la dispoziţie şi pot întreţine aceste spaţii; c. oferă acces persoanelor din afară, în calitate de spaţiu public; d. pot aplica la diferite proiecte
2.Cine se ocupă de colecţia muzeală?
Soluţii:
Identificarea unui responsabil din localitate (de exemplu, bibliotecară, profesor, preot etc.). Aceştia vor contribui ca voluntari, fiind angajaţi în altă instituţie.
3.Colecţionarul nu este pregătit în domeniu, chiar dacă este motivat pentru cultură. Administraţiile locale au fost rezervate faţă de ideea de a sprijini formarea acestor persoane.
Soluţii:
Au fost utilizate următoarele soluţii, la nivel local: cursuri de custode de sală, (organizate în 2008). Ulterior, au avut loc întâlniri tematice şi instruiri periodice. Acestea au fost posibile cu sprijinul Consiliului judeţean, unde s-au putut prevedea costuri pentru astfel de activităţi.
4.Nevoia de sprijin pentru conservarea pieselor din colecţie
Soluţii:
Realizarea unui parteneriat cu muzeul judeţean (în acest caz, Muzeul Naţional al Unirii), care să monitorizeze prin specialiştii săi conservarea exponatelor din colecţie. Acest suport de specialitate a fost oferit de MNU, care a avut prevăzut un buget pentru diferite operaţii de conservare şi de semnalizare de care au putut beneficia cei care au acceptat să intre în parteneriat.
5.Introducerea colecţiei într-un circuit de valori la nivel local
Soluţii:
Realizarea unor dialoguri şi parteneriate cu instituţii subordonate consiliului Judeţean Alba sau cu ONG-uri, în sensul: a. cooperării pentru desfăşurarea unor activităţi culturale în spaţiile respective; b. aducerii de public şi din alte medii, nu doar localnici; c. promovării dialogului cu şcolile pentru dezvoltarea de activităţi extracurriculare, de lecţii practice etc.); d. integrării spaţiului colecţiilor în activităţile generice ale Primăriei (întâlniri cu fii satului etc.).
6.Promovarea colecţiilor
Soluţii:
Dezvoltarea unor activităţi de promovare. În primul rând, se constată un anume grad de profesionalizare a custodelui, care a fost sensibilizat pentru a face cercetări pe teme precum fotografia veche, costumul popular, patrimoniul cultural etc., a fost învăţat să facă un pliant, un catalog etc. Pentru a atrage publicul, este necesar să se deruleze activităţi de promovare a colecţiei, de exemplu, prin activităţi de semnalizare, cataloage, emisiuni locale, materiale pentru şcolile din mediul urban. Este necesară promovarea pe site. Se semnalează faptul că aceste colecţii nu sunt promovate nici pe site-ul primăriei, în lipsa unui site propriu şi că participanţii ar trebui să reflecteze la ceea ce ar putea face la nivel local, în acest sens. Turismul cultural reprezintă o zonă de nişă în România. Colecţiile sunt apreciate de către turiştii străini sau de către tinerii de la oraş, mai puţin de către cei de la ţară, constată Eugen Vaida
7. Cum pot fi livrate alte ”servicii”? Turistul ar dori să afle şi poveştile din spatele obiectelor, precum şi demonstraţii gastronomice.
Soluţii:
Pentru a oferi astfel de servicii, este necesară parcurgerea unor etape de autorizare, în special, când beneficiarii sunt copii, constată Mariana Chiriţă, Soveja, care a organizat activităţi pentru copii, Etno week end, plecând de la colecţia sa. De asemenea, apar suspiciuni de evaziune fiscală (orice încasare de bani nu e posibilă deoarece nueste înființată oficial, iar oficila nu îndeplinește condițiile destul de rigide ale legii) însă pot fi făcute donaţii de către vizitatori.

B. Au mai fost prezentate următoarele idei:
- Nevoia de suport pentru documentare şi sprijinul pe care participanţii consideră că îl pot oferi colecţiilor mici.
- Din ce în ce mai multe aşezări rurale îşi identifică mult mai bine interesele locale
- Se configurează mai clar rolul colecţiilor religioase, care sunt apreciate ca o mare şansă pentru viitor
- Deschiderea perspectivei asupra valorilor locale. De exemplu: recuperarea şcolii de tip Haret, cunoaşterea personalităţilor locale şi a celor care au animat şcoala; recuperarea activităţilor dezvoltate în vremea lui Dimitrie Gusti, prin refacerea echipelor fiilor satului
- Realizarea unor reţele informatizate. Reţeaua biblionet poate ajuta pentru lucrul în muzeu (de exemplu, în Paltin, custodele muzeului este și bibliotecară, și în această dublă postură a putut face experienţa utilităţii biblionet-ului)
- Constituirea unei perspective care să pună în legătură toate elementele patrimoniului
- Disponibilitatea pentru a colecţiona orice (deschidere către obiectul cultural).
- Exploatarea unor evenimente precum cele din zonele săpăturilor arheologice, care ar putea configura un anume tip de muzeu
- Deschiderea orizontului autorităţilor publice către componenta culturală şi de patrimoniu. Se observă dezinteresul acestora faţă de evenimentele culturale sau faţă de vizitarea colecţiilor publice locale
- Sprijinul autorităţilor publice locale pentru iniţiativele culturale (proiecte, activităţi educative etc.) De exemplu, iniţiativele de tip etno weekend propuse în cadrul colecţiei din Soveja au fost privite cu rezervă la nivelul inspectoratului şcolar, în sensul semnalării faptului că s-ar putea îmbolnăvi copiii.
- Sprijinul autorităţilor publice locale pentru identificarea şi punerea în funcţiune a mecanismelor de finanţare a colecţiei din alte surse. Se constată că, există situaţii în care iniţiativele venite dinspre colecţia muzeală sunt percepute pozitiv în comunitate, şi totuşi nu sunt excluse suspiciunile, precum cele de evaziune fiscală.

C. Prezentarea experienţelor de bune practici
1. Prima experienţă s-a referit la constituirea reţelei muzeelor etnografice, prezentată de Eugen Vaida (RECOMESPAR). Reţeaua numără în prezent 24 de colecţionari. Se constată că există avantaje dacă muzeele formează o reţea, deoarece acest statut le permite o mai bună derulare a proiectelor. Eugen Vaida constată că semnalizarea colecţiilor cu panouri reprezintă un tip de proiect care se derulează mai greu. În altă ordine de idei, colecţionarii se confruntă cu probleme legate de modalităţile de restaurare a obiectelor, ceea ce reprezintă un punct sensibil.
2. A doua experienţă, prezentată de doamna Anamiaria Grigoruţ, Consiliul Judeţean Alba, a presupus, în principal, expunerea punctelor sensibile şi a problemelor cu care echipa care a condus proiectul s-a confruntat. Proiectul a debutat, în 2006, cu înfiinţarea de expoziţii în 46 de comune, în reţea rămânând, până în prezent, 36 de membri.
3. A treia experienţă a fost prezentată de Mariana Chiriţă, Soveja.
Organizatoarea susţine ideea colecţiei in situ, deoarece pot fi recuperate şi alte valori, la nivel local (credinţe, coduri etc.). Colecţia nu e promovată prin site, dat fiind că aceasta nu este asigurată în mod adecvat. Gospodăria este vizitată de vizitatori străini. Percepţia colecţiei, la nivel local, este pozitivă. Colecţia este apreciată pentru că există o probă de etnologie la olimpiada naţională şi internaţională de limba română care are loc în zonă şi pentru concursul naţional de cultură şi civilizaţie în România. Organizatoarea a propus un etno weekend pentru copii de la oraş, unde aceştia puteau şi degusta diverse mâncăruri specifice.
4. A patra experienţă prezintă colecţia Casa tătărască din Cobadin. Organizatoarea a inclus colecţia în cadrul unei fundaţii, prin intermediul căreia s-au putut desfăşura diferite tipuri de activităţi: proiectul ”Dialog între generaţii”, cercuri pentru copii în care au învăţat să facă anumite obiecte, festivaluri şi târguri meşteşugăreşti

{gallery}masarotunda{/gallery}