Discuțiile au generat următoarele concluzii și observații:

Este necesară modificarea legislației culturale privind înființarea și acreditarea colecțiilor școlare (care au un specific aparte). De asemenea, este nevoie de armonizarea actelor normative privitoare la patrimoniul cultural mobil emise de diverse ministere (MCPN, MEC etc).

Poate ar trebui preluat ca model sistemul din Finlanda, în care o colecție muzeala e definită ca o locație în care sunt expuse bunuri culturale care pot fi vizitate măcar o zi pe săptâmană, iar toate aceste colecții se bucură de prevederile privind protejarea patrimoniului cultural mobil.

Prin politici culturale naționale să fie încurajate inițiativele culturale în spațiul rural.

Este nevoie de un program național finanțat sau susținut de MCPN pentru realizarea sistemului de evidență a colecțiilor locale (diferit de cel utilizat în muzee, aplicația DOCPAT), care să poată fi utilizat cu ușurință de persoanele care deservesc aceste colecții (care, de cele mai multe ori, nu au pregătire muzeologică). Să se realizeze un program de formare profesională online care să ofere informații minimale privind gestionarea și protejarea colecțiilor.
Este necesară consemnarea în scris a "poveștii" obiectului în momentul intrării în colecție pentru a nu se pierde informația primară.

CIMEC să asigure - şi în viitor - actualizarea evidenţei muzeelor şi colecţiilor publice din România, deoarece aceasta reprezintă o excelentă sursă documentară şi de informare.

Comunitatea ar trebui să conștientizeze că scoaterea localității din anonimat se poate face prin intermediul colecțiilor muzeale, siturilor sau monumente istorice, ca elemente reprezentative (branduri). Colecțiile muzeale să reprezinte un spațiu de idei și practică.

Promovarea expoziției se poate face apelând constant și insistent la mass-media, iar în cadrul comunității prin antrenarea elevilor în diverse activități (chiar și ghidaj), care având ecou în familiile acestora vor fi propagate treptat la nivelul întregii comunități

Muzeele regionale sau naționale (de istorie și etnografie) să preia consilierea și instruirea constantă a personalului muzeal care gestionează colecțiile rurale. Instruirea mai poate fi asigurată și prin Centrul de Pregătire Profesională în Domeniul Culturii care să desfășoare astfel de cursuri. Acestea asigură nu numai dobândirea de noi cunoștințe, ci permite interacțiunea între participanți - care pot schimba opinii, organiza expoziții comune itinerante. Finanțarea consilierii și organizării de cursuri de pregătire profesională ar trebui asigurată prin fonduri primite de la MCPN, în cadrul unui program național destinat colecțiilor locale.

Stabilirea unui fond în bugetul MCPN care să asigure restaurarea de urgență a unor obiecte culturale aflate în stare avansată de deteriorare și care sunt păstrate în colecții locale mici care nu au posibilități de finanțare.

Asigurarea unei mai bune securități a colecțiilor pentru evitarea furturilor sau vandalizării, fenomen întâlnit tot mai des în mediul rural.

Deținătorul colecției școlare trebuie să evite risipirea colecției după ieșirea la pensie a celui/celei care a înființat și organizat colecția timp de zeci de ani, dar și a situației când își însușește colecția, considerând că e proprietatea sa.

Atragem atenția că una dintre cerințele proiectelor europene pentru dezvoltarea regională este ca în comunitatea locală care accesează fonduri europene să existe o colecție muzeală. Primăriile pot obține astfel fonduri din programe europene pentru colecțiile muzeale prin componența de turism cultural.

Angrenarea primarului și a preotului din localitate în activități culturale conduce la o mai mare vizibilitate a colecției muzeale în comunitate.

Programul Punţi dintre oraş şi sat are ca scop schimburi de vizite între elevii de la oraș la sat. O resursă la îndemână ar fi aplicarea la programe de formare continuă și de mobilități pentru activități muzeale pentru elevi și cadrele didactice implicate în gestiunea colecțiile școlare.

Gestionarea monumentelor de pe Lista UNESCO, care se bucură de mare vizibilitate, nu este suficient fructificată în România, deoarece acestea nu sunt prezentate în contextul local (material și imaterial)
Deosebit de benefice sunt și dezvoltarea parteneriatelor cu țări în care sunt în număr mare emigranți români, un punct de discuție fiind organizarea de evenimente culturale precum expoziții legate de minoritatea românească.